659 [= Tav 106,18]: Nuno Fernandez Torneol «Que coita tamanha ei a sofrer» [B 644, V 245]

Transcrición paleográficaImprimir

B


Que coyta tamanha ey a sofrer
Por amar amigue nono ueer  
E pousarey solo auelanal  
   
Que coita tamanha ey endurar  
Pe amar amigue nō lhi falar  
E pousa ⸫⸻  
   
Por amar amigue nō lhi falar  
Nē lhousar a coyta q̄ ey mostrar  
E pousarey ⸫⸻  
   
Por amar amigue o nō ueer  
Nō lhousar a coyta q̄ ei dizer  
E pousarey solo ⸫⸻  
   
Nōlhousar a coita q̄ ei dizer  
E nō mi dā seꝯ amores lezer  
E pousarey solo ⸫⸻  
   
Nō lhe ousar a coyta q̄ ei monstrar  
E nō mi dan seꝯ amores uagar  
E pousa ⸫⸻

V


Que coyta tamanha ey aso frer
   por amar amigue nono ueer  
  e pousarey solo auelan̄ al  
     
Que coita tamanha ey endurar  
  pᵉ amar amigue nō lhi falar  
  e ponsa.  
     
Por amar amigue nō lhi falar  
  nēlhou sara coita q̄ ei mostrar  
  epou sarey  
     
Por amar amigue onō ueer  
  nō lhou sar acoyta q̄ ei dizer  
  epou sarey solo  
     
Nonlhousar a coita q̄ ei dizer  
  enōmi dam seꝯ amor̄s lezer  
  epou sarey solo.  
     
Nonlhe ousar a coita q̄ ei mostrar  
    e nō mi dan seꝯ amores uagar  
  e pousa.